Polovragi – Adevarata pestera a lui Zamolxis?

Pe malul Oltetului, intr-o ambianta de vis, in mijlocul naturii ne priveste ochiul negru al unei pesteri in care a fiintat odinioara insusi Zamolxis, Zeul-Om atat de iubit de daci. Numita printre altele, pestera lui Zamolxis, Pestera lui Pahomie sau Pestera Polovragi, formatiunea carstica din muntii Olteniei ascunde taine nebanuite.Profesorul Nicolae Simionescu dezvaluie o parte din denumirea de Polovragi, sugerand ca se trage din existenta unei campii “Poleo” unde se adunau vracii si initiatii dacilor. Ermitii daci erau capabili sa vindece toate bolile vremurilor cu ajutorul plantei magice numita Polovraga, planta disparuta in zilele noastre. Polovragi este, de asemenea, pestera descrisa de Mihai Eminescu in poemul “Memento mori”.
Conform legendelor, Zamolxis era detinator al unor puteri uluitoare, fiind capabil sa-si schimbe dupa dorinta infatisarea din tanar in batran. Prin pestera Polovragi, zeul suprem al geto-dacilor intra in adancuri pentru a iesi peste munti la cetatea Sarmizegetusei. Cand speologii au cercetat pestera in premiera, acum circa 100 de ani, au fost uluiti sa descopere urme de picioare umane incaltate, vechi de 2.000 de ani, fara indoiala urme de daci.

Zvonurile despre comorile dacice ascunse in Polovragi au atras sumedenie de rauvoitori si aventurieri lacomi. Toti acestia au avut parte de morti tragice in incercarile lor nesabuite de a tulbura linistea locului. Se spune cablestemul lui Zamolxis inca vegheaza locul. Stau marturie zecile de cazuri, povestite in popor, despre ciobani carora le-au disparut oile, vacari care au ramas fara vacile din fata ochilor, nuntasi carora le disparea de pe mese bautura si mancarea – lasandu-i muti de spaima si bolnavi de nebunie.
Entuziastii fenomenelor paranormale numesc zona “Triunghiul Bermudelor din Oltenia”. O intamplare demna de retinut este acea care vizeaza cunoscutul obicei al lui Tudor Valdimirescu de a reveni pentru rugaciune in preajma zidurilor Manastirii Polovragi. O iscalitura a sa ramasa in manastire se adauga variantei neoficiale in care o sosie a sa ar fi fost ucisa de eteristi, pe cand Domnul Tudor, un initiat al vremii, a ramasa in manastire pentru a trai deghizat in calugar pana la sfarsitul vietii.

Sinca Veche si enigmele bisericii din stanca

Situat in frumoasa Tara a Fagarasului, Sinca Veche este un fascinant si stravechi sat romanesc care a avut candva patru biserici, trei de lemn si una din piatra; in prezent pastrandu-se doar biserica de piatra, care este si cea mai veche. Aceasta a fost construita pe locul unui strabun loc sacru despre care cercetatorii spun ca are o vechime uluitoare de circa 7.000 de ani. Cu toate ca exista numeroase voci care afirma ca biserica a fost unul dintre primele locuri de cult crestin din Dacia, o parte a specialistilor atrage atentia asupra inscriptiilor ne-crestine de pe unul dintre peretii altarului. Conform preotului Silvestru Popovici din Sinca Veche, acest perete face parte din biserica interioara, din pestera, care a fost in mare parte distrusa de catre cei care au sapat de-a lungul veacurilor in cautare de comori.
Incarcatura subtila a acestui loc se manifesta uneori prin aparitii inexplicabile de sfere de lumina, cruci si semne stranii. Pe unul dintre pereti se mai poate observa o sculptura a unui cap de dac cu barba, plete si cusma. Zona mai este celebra in randul initiatilor deoarece aici, in prejma marilor sarbatori religioase,unii oameni spun ca aud coruri care canta cantece de o frumusete nelumeasca. Toti cei care au auzit corul din alta lume au fost frapati de faptul ca, desi muzica parea bisericeasca, iar cuvintele se auzeau clar, nu reuseau sa retina sensul lor. Termenii nu sunau romaneste si totusi nu pareau straini de limba romana arhaica. Sa fi fost cantece in limba daca?

Despre sacralitatea acestui loc vorbesc numeroase intamplari, precum povestea lui Gheorghe Moldovan, un localnic urmarit de Securitate in anul 1953 pentru colaborare cu Rezistenta Anticomunista din Fagaras.Moldovan viseaza niste fiinte de lumina care-l avertizeaza si-l sfatuiesc unde sa se ascunda pentru a nu fi gasit. 43 de ani mai tarziu, in 1996, reporterul TVR Lucian Babeanu a intrat in pestera dorind sa traga cateva cadre si cu aceasta pentru o emisiune cand, spre stupoarea cameramanului, camera video a inceput sa porneasca si sa se opreasca singura, neraspunzand la comenzi. Crezand ca aparatul de filmat este defect, echipa a parasit pestera, iar in studiouri, cand au vizionat ceea ce se inregistrase, au avut surpriza sa observe sfere de lumina stralucitoare care roiau in adancul bisericii…

Blestemul comorilor din Baragan

Pentru majoritatea romanilor, Baraganul nu este altceva decat o campie nesfarsita unde iarna musca viscolul, iar vara soarele arde ucigator. Insa, foarte putini oameni cunosc suita de mistere care invaluie oceanul de campie dintre Marea Neagra, Carpati si Dunare, un taram evocat deseori de Panait Istrati si Fanus Neagu. Conform legendelor locale, in pamanturile campiei se afla ingropate numeroase comori pazite de blesteme crunte. Undeva intre Calarasi si Lehliu se gaseste satul Dor Marunt, celebru nu demult pentru frumosii armasari care alcatuiau cea mai mare herghelie de cai de rasa din Baragan. Aici se afla, insa, ingropate si comori stravechi strajuite de flacari ireale, de un albastru nelumesc care danseaza in puterea noptii pe necuprinsul campurilor.
Celebru in acest sens este locul denumit La Movila, unde, inainte de Revolutia din 1989, un satean a descoperit in timp ce ara, un ulcior plin cu bani de aur. Fire marinimoasa, localnicul i-a impartit frateste cu ceilalti sateni. Nu a durat mult pana cand despre aceasta isprava a aflat si Militia, care s-a autoinfintat si a confiscat taranilor toate monedele gasite.

Soarta blestemata a comorilor este intarita de povestea lui Gheorghe Prepelita, un satean care a descoperit peste 100 de monezi de aur. Prepelita nu a suflat un cuvant, dar satenii vedeau cum neamul lui isi construieste case si grajduri noi, se imbraca scump, isi cumpara turme de oi si vite. Blestemul comorii nu dormea: la 7 luni de la descoperirea averii, nevasta lui Prepelita se arunca fara motiv intr-o fantana. La cateva saptamani dupa, ginerele sateanului are aceeasi soarta, pentru ca, peste un an de zile, fiica lui Prepelita sa se spanzure de aceeasi fantana.
La fel de sinistru este – spun legendele – si blestemul comorii lui Pintecan, un alt satean care a gasit un butoias cu galbeni de aur ingropat la radacina unui nuc. In noaptea imediat urmatoare, “norocosul” Pintecan aude in vis o voce care-i porunceste sa construiasca o biserica pe locul unde a descoperit banii sau il va ajunge blestemul comorii. Dimineata, Pintecan a ignorat visul, grabit sa se imbogateasca. Si-a impartit comoara in familie si s-a apucat de afaceri prospere. La doi ani de la eveniment, cand se intorcea acasa si-a gasit baietelul de doi ani spanzurat intre gratiile de la patut. In noaptea nenorocirii, a visat din nou aceeasi voce care l-a avetizat ca daca nu face biserica, va fi lovit de necazuri si mai mari. Socat, omul a construit cea de-a doua biserica a satului, care este vizibila si astazi.

Fantomele de pe Dealul Luncanilor

Undeva in inima Moldovei, intre orasele Iasi si Pascani, se fla satul Sarca din care se poate ajunge in comuna Luncani. Faptele stranii petrecute aici avertizeaza orice drumet care vrea sa plece la ceas de seara spre Luncani. Mai ales daca drumetul este un om bun cu inima curata, deoarece fantomele pripasite in aceste locuri, pandesc in special pe cei cu suflet bun. Stau marturie in acest sens, intamplarile inspaimantatoare prin care au trecut destul de recent oameni precum Elena Surugiu, Petruta Muscalul, Maria Piper si altii.

Salasul fantomelor din zona este cantonat undeva la captul unui iaz secat, unde – conform povestilor -oamenilor le apar stafii care-i urmaresc cale de 3 kilometri pana in satul Goesti. Batranii povestesc ca in locul blestemat au fost ingropati fara imparatasanie si lumanare multi soldati ucisi in 1917, in decursul primului Razboi Mondial. Astfel se explica de ce zeci de drumeti spun ca au vazut odata cu caderea noptii, siluete translucide, albe si tacute care pluteau alaturi de ei, intotdeuna pe partea dreapta a drumului. Batranii spun ca soldatii-fantome, care acum sunt prinsi intre lumi, stafiile lor aparandu-le in special oamenilor cu suflet bun si copiilor, asteapta ca pe dealul Luncanilor sa se faca o slujba de pomenire a sufletelor si o sfintire a locului.

Costesti, locul unde duhurile dau cu pietre

Localitatea Costesti din judetul Arges a figurat acum cativa ani in toiul dezbaterilor specialistilor in paranormal. Cazul in sine a fost observat si filmat de numerosi martori oculari, ceea ce-i da un plus de credibilitate. Totul a inceput in noaptea zilei de 20 martie 1997, cand asupra casei familiei Panait Draghici s-a abatut din senin o ploaie de pietre de diferite dimensiuni, in urma careia atat proprietarii, cat si vecinii lor s-au ales cu o spaima sora cu moarte, precum si cu acoperisurile distruse si ferestrele sparte. Dupa prima seara “paranormala”, ploaia de pietre a continuat a doua zi, tot la lasarea serii. Pana in noaptea de 24 martie, inainte de sarbatoarea de Bunavestire, intamplarea s-a repetat consecutiv in fiecare seara, politia locala din Costesti rezumandu-se la a observa ciudatul fenomen alaturi de tot satul, dupa care a intocmit un raport de pagube si distrugere fara faptas. Dupa Bunavestire, ploaia de pietre a incetat brusc. Linistea a durat doar pana pe 29 august 1997, cand tirurile de pietre aruncate de maini invizibile au reinceput mai violent decat in primavara. Oamenii au apelat la Georgica Cretu, preotul paroh din Costesti care a venit in casa lor chiar in timpul unei ploi de pietre pentru a citi cu glas tare Moliftele Sfantului Vasile cel Mare. Spre surprinderea tuturor, pe intreaga durata a slujbei atacul a incetat, pentru a reincepe insa la scurt timp dupa aceea…

Culmea manifestarilor bizare din Costesti s-a inregistrat pe 4 septembrie 1997. In acea zi, mobilele au inceput sa se miste prin casa dintr-o camera in alta, mutate parca de niste carausi invizibili. Peste doar cateva zile, crestinii urmau sa sarbatoreasca Nasterea Prea Sfintei Fecioare Maria. Linistea s-a asternut de atunci asupra gospodariei familiei Draghici. Entuziastii fenomenelor paranormale sunt de parere ca atacul s-a datorat unor demoni sau unor furtuni magnetice. Altii inainteaza ipoteza unui fenomen evident de Poltergeist. Faptasa ar fi fost Achilina Marciuc, o femeie care pe parcursul intregii sale vieti s-a certat cu familia Draghici. Mai mult, in timpul acceselor sale de furie, batrana Achilina arunca cu pietre in casa vecinilor sai. Achilina Marciuc a murit singura intr-o mizerie crunta pe data de 11 august 1987. Se pare ca spiritul neadormit al batranei i-a urat atat de mult pe membrii familiei Draghici, incat a dat cu pietre in casa vecinilor atat in lumea acesta, cat si de pe lumea cealalta…

Poeni, satul blestemat de lupi…

Satul Poeni de la poalele Muntilor Poiana Rusca ascunde niste intamplari care ar face cinste oricarui roman de groaza marca Stephen King. Cazul cuprinde o serie de atacuri ale lupilor indreptate asupra mai multor sateni. O femeie, Maria Sarbu, a fost chiar omorata si devorata de ceea ce, la prima vedere, pare un lup. Insa toti zoologii afirma ca, de obicei, lupii nu ataca oamenii decat daca sunt turbati, ceea ce in povestea de fata este putin probabil. Totodata, in nicio circumstanta lupii nu devin mancatori de oameni, fenomen care se intalneste doar in cazul tigrilor, leilor si leoparzilor. Misterul de la Poeni se adanceste si mai mult daca luam in calcul faptul ca in zona respectiva nu mai existau lupi de peste o suta de ani.

Batranii satului sunt de parere ca faptasul nu a putut fi in ruptul capului un lup obisnuit, ci ca animalul care a atacat oamenii din Poeni a fost un lup necurat, un strigon, cum se spune in aceste parti strigoiului. Cei care au scapat povestesc ca fiara din alta lume arata precum un caine mare, negru cu blana zburlita, care nu lasa urma pe zapada sau prin praf atungi cand fuge, ca si cum ar fi plutit. De asemnea, povestile spun ca aratarea disparea instantaneu daca oamenii apucau sa-si faca semnul crucii sau sa roasteasca o rugaciune. Drac sau suflet neadormit de strigoi, nu se stie exact ce a atacat satul Poeni. Oamenii sunt de parere ca povestea neamului muscat de fiara necurata incepe acum peste doua sute de ani, cand cineva din familia respectiva ar fi omorat un alt satean pentru a-i fura o arma foarte valoroasa. Cel ucis era unicul fiu al unei batrane care in ziua inmormantarii ar fi aruncat in cimitir un greu blestem asupra neamului ucigasului fiului sau.

Balta Vrajitoarelor

Satul Boldesti. Padurea Boldu-Creteasca. Langa Bucuresti, la doar 30 de minute distanta de padurea Cernica, exista o balta blestemata, recunoscuta si temuta inclusiv in prezent de localnici. Ascunsa in mijlocul padurii Boldu-Creteasca, balta este la prima vedere un banal ochi de apa de dimensiuni mai mult decat modeste, cu un diametru de doar 5 metri. In ciuda aparentei obisnuite, se spune ca peticul de apa este inconjurat de forte din alte lumi si este loc de manifestari inexplicabile.

Faima baltii este demult cunoscuta de vrajitoarele tiganci care se aduna din lumea intreaga aici, in prejma noptilor de Sfantul Gheorghe, Sanziene si Sfantul Andrei, atunci cand se spune ca se deschid temporar portile spre celelalte taramuri. Balta este un loc al puterii transmis din generatie in generatie in randul vrajitoarelor. Se pare ca orice vraja, blestem sau dezlegare spuse pe malul acestei mici balti ascunse la marginea Bucurestilor se indeplineste negresit. Parca pentru a adauga un miez de adevar in povestea vrajitoarelor, exista oameni care au observat in preajma baltii o serie de fenomene ciudate precum fulgere globulare si furtuni iscate din senin in perimetrul restrans al baltii. De asemenea, numeroase animalele (cai, vite, oi, capre, caini sau pisici) refuza sa bea apa de aici, preferand parca sa moara de sete decat sa se adape din balta.
Balta, care are o adancime de doar un metru si jumatate, nu seaca, nu se mareste, nu se micsoreaza niciodata – indiferent daca este seceta sau ploua abundent. Cu toate acestea, conform legendelor, balta pare a nu avea fund: oamenii din zona spun ca au aruncat in ea un bolovan greu de 20 de kilograme. Acesta ar fi disparut fara urma in doua saptamani

Sursa: 2012en.blogspot.com

Video:

Calitatile vindecatoare ale lui Marius Netedu, din Lugoj, nu sunt explicate stiintific in totalitate, deocamdata, dar existenta lor nu mai poate fi tagaduita. Doar un om din 10 mii se naste cu aceste puteri, care de cele mai multe ori, datorita ignorantei, raman nestiute. De cand Marius Netedu si-a descoperit harul, este manat de gandul de a fi in slujba binelui.

El face acum mari eforturi pentru a-i ajuta pe cei din jurul sau. Dotat cu un camp energetic superior, el poate vizualiza aura si invelisul energetic al unei persoane si poate astfel detecta cauzele bolilor. Pacientii sunt tratati cu palmele, care au rolul de conectare la campul energetic al tamaduitorului.

Neinteles si fara sprijin

De cand si-a descoperit calitatile estrasenzoriale, Marius Netedu s-a trezit izolat, atat la serviciu cat si acasa. Sotia sa a declansat un adevarat razboi psihologic impotriva lui si, in special, a calitatilor sale. Mai mult decat atat, in toate demersurile ei, sotia lui s-a asociat cu un preot, care o sustinea spritual, impotriva propriului sau sot.

“Principala cauza a afectiunilor hormonale si metabolice este stress-ul si gandirea negativa, care cauzeaza modificari ale campului energetic”, spune Marius Netedu. El sustine ca poate ameliora si durerile unui bolnav in faza de metastaza generalizata, insa nu poate sa trateze maladiile congenitale.

Fiecare bolnav in parte este indrumat sa mearga la medicul de familie, sa-si faca analizele, iar medicatia prescrisa, coroborata cu puterea sa paranormala, va da rezultate surprinzatoare.

Primele semne

Intre anii 1985 si 1992, Marius Netedu a fost foarte grav bolnav. Suferea de palpitatiile inimii, iar consultatiile a 6 medici nu i-au adus nici o alinare. In anul 1992, in urma unei sincope, a fost dus cu salvarea si internat in spital. Medicii, neputinciosi, dupa cateva ore, l-au lasat sa plece acasa.

In ziua urmatoare, s-a intalnit cu o veche cunostinta, Ela Lazea Simon, din Timisoara, careia i-a marturisit supararile sale. Ela urma un curs de radiestezie si i-a propus o sedinta bionergetica. La aceasta sedinta, Ela a fost asistata de alti doi colegi, care urmau acelasi curs de radiestezie. Cei trei au descoperit capacitatile extresenzoriale ale lui Marius Netedu.

Campul sau energetic avea o raza de 48 m, fata de circa 3 m, cat are campul energetic al unui om normal. Atunci, s-a descoperit si cauza bolii lui: surplusul de energie.

Tratamente energetice

Pentru a-si regla campul energetic, Marius Netedu a inceput sa faca sedinte bionergetice, la inceput cu sfiala, apoi, vazand primele rezultate, mai indraznet. Toate aceste sedinte au fost gratuite. Mai intai a tratat cunostintele apropiate, iar apoi au apelat la calitatile lui si alte persoane.

Cu prilejul acestor tratamente, Marius Netedu a descoperit ca are succes in tratarea unor boli grave, cum ar fi: litiaza renala (pietre la rinichi), care necesita o sedinta zilnica timp de 5 zile; tratarea ulcerelor, care are nevoie de 7 zile, iar bolile de plamani, cum ar fi silicoza, dureaza 3 saptamani.Ulterior, el a mai descoperit in Lugoj si alte persoane, cu abilitati asemanatoare, si impreuna s-au hotarat sa se asocieze.

Gandirea pozitiva

Prima data cand ia contact cu un bolnav, Marius cauta sa descopere daca acesta gandeste negativ. Cu palmele, la circa 3 – 5 cm de cap, simte vibratiile negative ale campului energetic. Localizarea acestor vibratii in zona fruntii demonstreaza efectul gandirii negative a pacientului, despre persoana lui si despre persoanele din jurul sau.

Dupa examinarea campului energetic, tot prin intermediul palmelor, curata aura pacientilor , eliminand energiile negative. Cand extrage aceasta energie o simte in palme, ca pe o vibratie intensa.

Dupa aceasta “operatie”, urmeaza refacerea campului energetic al persoanei tratate si, in functie de deficitul campului energetic, isi da seama de cate sedinte are nevoie fiecare suferind, pana la refacerea completa.

Sursa: HotNews.ro

Fetita cu puteri paranormale
Data publicarii: 26/06/2002

De la 4 ani, Mihaela Loghin ii trateaza pe sateni de diferite dureri si poate ridica prin bioenergie diferite obiecte. Inainte de a o naste, in urma unei ecografii, mamei i s-a spus ca va naste un copil
handicapat

In sat i se spune “Ingerasul”. Si asta pentru ca toata lumea stie ca micuta Mihaela ia cu mina durerile de inima
sau de cap. Preotii i-au spus mamei ca fetita are un har de la Dumnezeu, iar doctorii i-au spus ca micuta are puteri bio-energo-terapeutice. Mama crede si in preoti si in medici, dar nu-si doreste decit un singur lucru: ca fetita ei sa aiba o viata normala. Motiv pentru care a refuzat ca fata ei sa faca tratamente cu bionergie, chiar daca i s-a promis ca Mihaela va fi platita in dolari.

Pina la 4 ani nu a vorbit deloc

“Nu mai plinge. Fata ta are un har de la Dumnezeu si va ajunge om mare. Du-te acasa si-ai sa vezi ca va fi bine”, i-a spus Angelicai Loghin calugarul de la Schitul Sihla, in urma cu aproape patru ani. Pe atunci, Mihaela, singura fetita a familiei Loghin, din satul Cristesti, avea trei ani si nu vorbea deloc. “Eram atit de speriata ca nu vorbeste deloc. Inainte de a o naste, mi-am facut o ecografie si medicii mi-au spus ca fetita mea va fi un copil handicapat. De aceea imi si era asa frica, mai ales ca medicii nu stiau sa-mi spuna de ce nu vorbeste fetita mea desi implinise trei ani. Atunci m-am hotarit sa merg cu ea pe la manastiri. Am umblat cu ea aproape un an pe la manastiri. Inainte de a implini patru ani am ajuns si la schitul Sihla din Neamt. Dupa ce calugarul paroh s-a rugat, si-a dezbracat vesmintele preotesti si le-a asezat peste Mihaela. Apoi mi-a spus sa nu mai pling ca fetita mea are un har de la Dumnezeu si va fi bine. Am plecat acasa si la citva timp dupa aceea, Mihaela a inceput sa vorbeasca”, povesteste Angelica Loghin.

Daca nu face macar o sedinta la citeva zile ii ramine lingura lipita de palma cind maninca

Si tot la scurt timp dupa intimplarea de la manastire, mama Mihaelei si-a dat seama ca fetita ei are intr-adevar puteri deosebite: “Ma durea capul si ea a venit la mine mi-a pus miinele pe frunte si a inceput sa se roage in soapta. Am simtit niste furnicaturi pe pielea capului, un curent de aer rece si, in citeva minute, durerea de cap mi-a trecut. A doua zi mi-am adus aminte de ce vazusem odata la televizor despre oameni cu puteri bioenergetice. Si am inceput sa fac exercitii cu ea. La inceput a ridicat linguri, apoi caiete, carti. Acum daca nu face macar o sedinta la citeva zile ii ramine lingura lipita de palma cind maninca”, povesteste mama. Mihaela care asista la discutie nu spune nimic. Priveste in pamint de parca nu ar auzi si nu ar vedea nimic din ce se intimpla in jurul ei. O impresie falsa, pentru ca atunci cind o intreb daca e adevarat ca poate vindeca dureri sau poate ridica obiecte imi raspunde prompt indreptindu-si imediat privirea spre mine: “Da, pot. Dar trebuie sa ma concentrez foarte mult. Vreti sa va arat?” Isi priveste mama care ii zimbeste si o conduce la masa
.

O demonstratie in fata aparatului
de fotografiat

Caietul este ales de noi dintr-un vraf la intimplare. Mihaela incruciseaza miinile deasupra caietului, inchide ochii si murmura “Tatal nostru” si “Doamne-ajuta”. Fetita pare sa fi uitat de noi. Dupa citeva secunde ridica caietul care, destul de voluminos, se tine de palma fetei de parca ar fi lipit. Fetita tine caietul citeva minute, dupa care acesta cade. Atingem coperta caietului ca sa fim siguri ca nu este vorba de nici o smecherie. Coperta nu are nici un fel de lipici, iar noi nu am reusit sa ridicam caietul sub nici o forma, desi ne-am concentrat si am spus chiar si “Doamne Ajuta!”. Apoi ii dam o carte, iar fetita se concentreaza din nou, dar nu reuseste sa o ridice. Ii dau lacrimile. “Nu pot mama, am emotii…”. “Lasa Mihaela, nu-i nimic. Acum linsteste-te”. Mama ne explica ca fetita s-a emotionat pentru ca nu ne cunoaste. Ii ia ceva timp pina se obisnuieste cu strainii. “E o fire foarte inchisa. Nici la gradinita nu are prieteni. Ii place foarte mult sa mearga la manastiri pentru ca acolo e liniste si nu o deranjeaza nimeni”, povesteste mama.

Cind a mers la gradinita, satenii au aflat de “puterile” Mihaelei

Mihaela s-a asezat din nou pe scaun si priveste in pamint. O intreb daca ii place la gradinita. “Imi place foarte mult. De-abia astept sa merg la anul in clasa I. Vreau sa invat foarte bine ca sa ma pot face doctorita si sa vindec oameni. Imi place sa-i fac bine pe oameni, sa-i scap de durere”, spune Mihaela. Mama acesteia este insa pesimista in ceea ce priveste viitorul fetei ei de numai sapte ani. “Ei ii place sa faca sedinte de bio-energo-terapie, dar eu nu prea o las. Mi-e frica sa nu o obosesc prea mult. Femeile din sat o roaga tot timpul sa le faca sedinte cind le doare capul sau inima pentru ca spun ca le ia durerea cu mina. De asta o si striga «Ingerasul». Eu nici macar nu am vrut sa se stie de puterile ei in sat. Dar s-a aflat la gradinita cind i-au ramas lipite pe palme pixuri si caiete”, explica mama Mihaelei. “Si eu am vazut-o de nenumarate ori ridicind caiete, carti
sau lipindu-si palme in dreptul inimii sau de fruntea unor oameni din sat pentru a le vindeca durerile.Toti cei care au rugat-o pe fetita sa-i scape de dureri au spus ca dupa o sedinta de cinci-zece minute, isi reveneau, durerile disparind. Dar, daca face mai multe sedinte la rind fetita se simte obosita, molesita”, a spus Dragos Mercuri, directorul scolii din Cristesti.

Un medic s-a oferit sa o plateasca in dolari ca sa faca sedinte de bio-energo-terapie

Acesta este si motivul pentru care a refuzat un medic din Piatra Neamt care s-a oferit sa o plateasca in dolari pe Mihaela pentru sedinte de bio-energo-terapie. “Fata se simte rau dupa ce face mai multe sedinte una dupa alta. Ameteste, e molesita. Atita copil am si sotul meu munceste in Turcia, in constructii, ca sa-i putem oferi un viitor. Am refuzat propunerea medicului pentru ca m-am gindit la viitorul ei. De ce sa o chinui cind nu ducem lipsa banilor? “, se intreaba Angelica Loghin. Totusi, mama face in fiecare saptamina citeva sedinte cu micuta Mihaela. “O pun sa ridice tot felul de obiecte ca sa nu-si piarda puterea. Cind va fi mare, daca nu-si pierde puterea, va hotari singura ce vrea sa faca. Numai sa ne-ajute Dumnezeu sa creasca mare si sanatoasa. Caci trebuie sa fie si vointa lui Dumnezeu fara de care nu cred ca Mihaela ar fi avut aceste puteri”, mai spune mama. Mihaela nu are insa decit un singur plan de viitor: “Vreau sa ma fac medic”, spune fetita care a facut deja injectii la toate papusile din casa. In rest, atunci cind este rugata si daca ii inspira incredere persoanele respective, face cite o demonstratie: ridica o carte, un caiet, isi lipeste linguri de corp. Si a acceptat ideea ca este altfel decit ceilalti copii de virsta ei. “Asa a vrut Doamne-Doamne”, spune copilaros Mihaela.

“In timpul acestor sedinte creierul consuma mai multa energie”

Explica medicii neurologi care cred ca o astfel de suprasolicitare nervoasa ar putea, in timp, sa afecteze cerebral persoana respectiva

Medicii si psihologii spun ca de cele mai multe ori copiii isi pierd aceste puteri pentru ca nu exerseaza. “Am mai intilnit copii carora li se lipeau obiecte de corp, dar parintii nu au avut timp sa se ocupe de ei si, in timp, si-au pierdut puterile bio-energo-terapeutice pentru ca nu au exersat. Astfel de copii sint de obicei introvertiti pentru ca inteleg ca sint altfel si pentru ca ceilalti copii nu ii accepta asa cum sint”, a spus Mihaela Ghircoias, psiholog in cadrul Spitalului de Copii “Sf. Maria” Iasi. Medicii neurologi spun insa ca daca fetitei i se face rau dupa mai multe sedinte repetate, ar fi mai bine sa fie menajata: “Este normal ca micuta sa se simta molesita si ametita dupa citeva sedinte pentru ca se concentreaza foarte mult. In timpul acestor sedinte la nivelul celulelor nervoase se produce o modificare metabolica. Procesele metabolice care apar la nivelul creierului in timpul acestor sedinte sint mult mai puternice si deci se consuma mult mai multa energie. Si de aceea, fetita se simte rau cind se concentreaza foarte mult. Ar fi bine sa fie menajata pentru a nu se crea un deficit de energie care sa o afecteze, in timp, la nivel cerebral”, a spus conf. dr. Adriana Prodan, medic neurolog in cadrul Spitalului de “Neurochirurgie” Iasi. (Simona RELEA)

Sursa: Ziarul de Iasi

Video:

Also visit : Sun’s Nemesis Pelted Earth with Comets, Study Suggests

Video:

Video:

Cool:

Motivul pentru care iubesc eu Romania deoarece este plina de oameni deosebiti ascunsi prin cele mai neasteptate locuri urmariti acest clip EXTRAORDINAR:

Fabulos.

Video: